Ce este învățarea continuă?
Învățarea continuă, cunoscută oficial sub numele de învățare pe tot parcursul vieții sau sub termenul englezesc de lifelong learning, este procesul de dezvoltare continuă și intenționată a competențelor și cunoștințelor, cu scopul de a rămâne la curent cu schimbările dintr-un mediu profesional. Este vorba nu doar de dobândirea de informații noi, ci și de aplicarea lor pentru îmbunătățirea performanței, adaptarea la schimbare, crearea de valoare și satisfacție profesională.
Conceptul de învățare continuă are diverse definiții în cadrul mai multor discipline. Mulți autori consideră acest concept ca fiind o soluție pe termen lung pentru lipsurile societății noastre. Profesorii, educatorii și cercetătorii folosesc termeni precum „învățare continuă”, „învățare permanentă”, „învățare constantă” și „educație continuă” în mod interschimbabil.
Învățarea continuă este un concept larg care cuprinde atât învățarea formală, cât și cea informală. Acest concept a inspirat cercetătorii din domeniul educației să creeze modele și cadre de învățare continuă, în vederea realizării viziunilor socio-politice privind dezvoltarea sustenabilă din punct de vedere social.
În contextul socio-economic și tehnologic actual, învățarea continuă este mai degrabă o necesitate decât o aspirație sau o preferință personală. Digitalizarea și inteligența artificială generală (AGI) transformă modelele de afaceri, iar stabilitatea asociată în trecut cu expertiza profesională este în scădere. Competențele și rolurile evoluează mai rapid, iar parcursurile profesionale sunt din ce în ce mai fluctuante. Mai mult decât atât, învățarea continuă vizează în primul rând menținerea relevanței profesionale prin actualizarea permanentă a competențelor.
Învățarea continuă ca mentalitate strategică
Învățarea pe tot parcursul vieții este o caracteristică fundamentală și comună tuturor organismelor vii de pe Pământ. De asemenea, învățarea este un proces care se desfășoară pe tot parcursul vieții și care are o valoare intrinsecă pentru parcursul nostru de dezvoltare personală și profesională. Adaptarea este o condiție esențială pentru supraviețuirea organismelor vii, iar învățarea pe tot parcursul vieții face parte din această funcție vitală, atât din punct de vedere biologic, cât și social.
Învățarea constantă și cu lejeritate a unor lucruri noi poate fi o abordare strategică. De aceea, a învăța cum să înveți este o abilitate care ne poate asigura viitorul profesional, care ne poate ajuta să avem o atitudine proactivă față de viață. Recentele schimbări ale pieței sugerează o scădere a numărului de posturi în domeniul tehnologiei, în paralel cu apariția unor cereri noi pentru locuri de muncă legate de inteligența artificială. Competențele în domeniul AI, precum învățarea profundă (deep learning), rețelele neuronale artificiale, învățarea automată și vederea computerizată (computer vision), sunt în plină ascensiune la nivel global.
Sistemele de inteligență artificială automatizează sarcinile previzibile, iar accentul se mută către domeniile care necesită interpretarea umană și conștientizarea contextului. Printre acestea se numără gestionarea situațiilor complexe, luarea deciziilor pe baza unor informații incomplete și respectarea principiilor morale.
De asemenea, în actualul context organizațional, locurile de muncă riscă să fie automatizate în viitorul apropiat. Din acest motiv, majoritatea profesioniștilor trebuie să știe cum să alinieze tehnologia cu obiectivele și factorul uman. Această schimbare îi obligă pe oameni să-și înnoiască continuu nu doar cunoștințele tehnice, ci și abilitățile interpersonale, precum gândirea critică și empatia.
Orientarea spre învățare continuă facilitează schimbarea
Învățarea continuă este, de asemenea, un concept cercetat în domeniul AI pentru a crea sisteme avansate de AI care să ne poată imita. Cercetătorii din domeniul AI se bazează pe rețelele neuronale în activitatea lor și se inspiră din comportamentele umane pentru a face sistemele de AI să învețe. De asemenea, încearcă să facă neuronii computerizați mai complecși, pentru a semăna cu neuronii organismelor vii.
O mentalitate orientată spre învățarea continuă poate facilita inovarea și poate ajuta oamenii să se adapteze mai ușor la schimbări. Informarea constantă cu privire la tendințe și aprofundarea cunoștințelor profesionale oferă o expunere valoroasă la cunoștințe practice. Diferite metode de învățare pot fi de ajutor: cărți, studii, articole, cursuri, MOOC-uri, conferințe, seminarii, programe de formare și workshopuri. Asumarea responsabilității în procesul de învățare ne ajută să fim mai bine pregătiți să facem față incertitudinii și complexității pieței muncii.
Învățarea continuă, adaptarea la schimbări și angajabilitatea
În cartea sa „A cincea disciplină: Arta și practica organizației care învață”, Peter Senge consideră organizațiile care învață ca pe o modalitate prin care ne putem manifesta aspirațiile și putem percepe în permanență imaginea de ansamblu, acolo unde „se cultivă modele de gândire noi și cuprinzătoare, unde aspirația colectivă este eliberată și unde oamenii învață continuu să perceapă împreună imaginea de ansamblu”
La fel ca orice alt organism viu care se adaptează la schimbările de mediu, și noi trebuie să învățăm lucruri noi pentru a evolua. Acest lucru aprofundează capacitatea noastră de înțelegere și ne îmbogățește setul de competențe necesare pentru a face față provocărilor. Învățarea continuă este o atitudine utilă care ne ajută să rămânem relevanți pe piața muncii.
Cercetările arată că învățarea continuă poate oferi avantaje semnificative atât în ceea ce privește angajabilitatea, cât și oportunitățile de angajare. Datele indică faptul că, în contextul presiunilor sociale și economice, învățarea continuă are un efect protector asupra oamenilor, ajutându-i să aleagă traiectorii profesionale mai bune pe piața muncii.
Competențele soft ar putea depăși competențele hard
Dezvoltarea unei mentalități orientate spre învățarea continuă și a seturilor noastre de skill-uri este acum o necesitate, în principal datorită automatizării și inteligenței artificiale. Totuși, mai important decât schimbările tehnologice este faptul că anumite abilități au o durată de viață limitată. Raportul Wiley din 2021, intitulat „Reimagining the Workforce”, arată că 51% dintre angajatori sunt de acord că setul mediu de skill-uri tehnologice are o durată de viață de 2 ani sau mai puțin.
O trăsătură comună a persoanelor capabile să înțeleagă necesitatea învățării continue este și agilitatea. Agilitatea reprezintă capacitatea noastră de a oferi răspunsuri rapide și adaptate la circumstanțe, păstrând o atitudine flexibilă. Ambele concepte, învățarea continuă și agilitatea, implică dobândirea permanentă de cunoștințe și abilități interpersonale.
Așadar, persoanele care învață pe tot parcursul vieții sunt, totodată, agile, pentru că abilitățile și cunoștințele pe care le acumulează le permit să facă față provocărilor imprevizibile și să profite de oportunități. Învățarea continuă și agilitatea joacă un rol important în context organizațional, contribuind la creșterea capacității de adaptare și la dezvoltarea personală.
Conform unui studiu al OCDE, inteligența artificială are o serie de aplicații care pot fi valorificate la maximum doar prin creativitatea și imaginația noastră. Oamenii de știință susțin că, până în 2030, cererea de abilități se va schimba, iar creativitatea va juca un rol major în inovarea tehnologică. Imaginația și creativitatea țin de domeniul uman, nu de cel al mașinilor. Așadar, pentru a ne adapta la noile tendințe tehnologice, va trebui să ne dezvoltăm și mai mult abilitățile creative și să devenim mai imaginativi decât AI.
Comunicarea, empatia și integritatea personală
În plus, până în 2030, competențele sociale și emoționale, precum și trăsăturile de personalitate, cum ar fi empatia, comunicarea eficientă și respectul față de ceilalți, vor fi esențiale pentru dezvoltarea profesională. Pentru cei aflați la începutul carierei, angajabilitatea este determinată nu doar de competențele tehnice, ci și de competențele soft. Un studiu realizat în rândul directorilor executivi cu privire la cele mai importante competențe soft a arătat că integritatea și comunicarea sunt cele două competențe și trăsături personale care ocupă primele locuri în clasament.
Abilitățile soft, precum rezolvarea problemelor, gândirea critică, luarea deciziilor și comunicarea eficientă, capătă o importanță din ce în ce mai mare în contextul dezvoltării inteligenței artificiale. Aceste abilități sunt greu de cuantificat în termeni de activități sau comportamente, ceea ce le face dificil de învățat sau de stăpânit. Dezvoltarea lor necesită efort și timp și se dobândește prin experiențe de viață sau la locul de muncă.
Empatia – Calitate apreciată de angajatori
În ultima vreme, empatia a devenit o abilitate populară și căutată de angajatori. Fișele de post menționează adesea empatia ca fiind necesară pentru rolurile care implică conducere sau relații cu clienții. Însă, ca întotdeauna, există opinii confuze și contradictorii cu privire la empatie. Unii cercetători susțin că empatia este un talent rar sau o trăsătură de personalitate, în timp ce alții afirmă că este o abilitate care poate fi dobândită.
Un studiu privind empatia arată că doar 10% din empatia noastră are origine genetică, iar până la 90% provine din educație și mediul înconjurător. Aceste concluzii subliniază faptul că studiile neurobiologice au schimbat percepția asupra empatiei, transformând-o dintr-o abilitate soft într-o competență cu fundament neurobiologic. Așadar, deși predispozițiile oamenilor variază, empatia poate fi dezvoltată prin experiență personală și feedback.
Majoritatea competențelor soft pot fi îmbunătățite sau perfecționate prin coaching, formare sau mentorat. Este puțin probabil ca locurile de muncă care necesită competențe sociale și emoționale, precum creativitatea, empatia și interacțiunile sociale, să fie înlocuite de AI. Învățarea continuă este o mentalitate puternică pe care o putem dezvolta și adopta, chiar dacă nu avem întotdeauna succes în eforturile noastre, tocmai pentru că suntem pur și simplu oameni. Învățarea continuă este o cale de urmat pe tot parcursul vieții și ne poate ajuta să atingem atât obiectivele noastre profesionale, cât și pe cele personale.
O mentalitate orientată spre învățarea continuă necesită o strategie clară, o punere în practică constantă și un angajament pentru a genera valoare care să facă față cerințelor pieței. Învățarea continuă ar trebui să fie un răspuns proactiv la schimbare, un proces continuu de dezvoltare a competențelor care să susțină relevanța profesională a oamenilor.
